Pentru o lume mai bună

Gavriil Stiharul



dani.do@gmail.com

Matricea spirituală

Descântecul argintului

20.02.2014 13:43
Argint pe pământ, astăzi te descânt cu ramuri de ploaie, cetină văpaie, cu fire de lună, ţesute-n cunună la o mânăstire, dintre cimitire, să cobori pe-o scară, să cobori comoară până la răscruce, unde stă pe cruce Dumnezeul veşnic luminat de-un sfeşnic, unde stă cu taină, pe lemn de...

Stihuitorii lui Hristos

20.02.2014 13:37
Sunt trist, bolnav sau poate surd de ploaia de cuvinte grele, din vorbele drăceşti, urlând, din cântecele rele. Eu vin la voi, stihuri sfinte, Din cântări şi rugăciune, care-n zilele cumplite mi-aţi fost pâine şi minune. La voi, rapsozi ai lui Hristos ce aţi postit cu rânduială – ne-aţi dat în...

Poeme patriotice

Poarta Raiului

     Motto:
  „Sus, la Poarta Raiului,
  Poarta Raiului,
  Paşte turma Tatălui,
  turma Tatălui…“
  Colind românesc

Poate că am ostenit să plâng un iad,
Sodome şi Gomore de-amar,
Pe Samsoni şi Caini, pe îngerii ce cad,
străine locuri, chipuri de coşmar.

Mă vreau acum la mine-acasă
loc de verdeaţă, loc minunat,
unde Biserica e încă mireasă
şi Iisus Hristos e cel înviat.

Căci eu sunt din ţara de brazi şi de har,
eu sunt din turma Tatălui,
drumul meu nu fu-n zadar,
căci am bătut la Poarta Raiului.

Eu sunt din ţara cu mucenici,
cu voievozi mărturisind credinţa,
de-a pururi paşii mei rămân aici,
căci am gustat din miere-n suferinţă.

Eu sunt din ţara de neuitate datini,
cu sfinţi sihaştri în posturi priveghind,
cu icoane biruind balauri
şi Brâncoveni în moarte aţipind.

Eu sunt din ţara fără de hotare,
fără oprelişti către infinit,
sunt pravoslavnic, căci la altare,
cu foc pe buze m-am spovedit.

Eu sunt din ţara de holde şi minuni,
cu ploi sfinţite şi rouă miruind,
eu i-am văzut pe Îngeri în furtuni,
pe Dumnezeu pe nori de aur odihnind.

Poate am ostenit să plâng un iad,
Sodome şi Gomore de amar,
eu ştiu un loc mai verde ca un jad…
Eu sunt din ţara de brazi şi de har.

________________________________________________________________________________________________________________

Alean

Ţi-s lacrimile izvoare de demult,
ţi-s gândurile dureri din neştiut? –
trage cerul spre morminte,
să plângă pe oseminte.

Ţi-e zâmbetul oţel de lună nouă
culcat pe-un pat de suflet şi de rouă? –
mută nunta de cucoare
din drumul stelei căzătoare.

Se trezesc străbunii-n vise –
spre zori, porţile-s deschise…