Matricea spirituală
Problematica existenţială
Spitalul de sentimente
În groapa cimitirului de gânduri
a pătruns o flacără de heruvim,
ce mică e spărtura printre ziduri
prin care imnul toamnei arde-n amin!
Aştept căderea trunchiului uscat –
desenul a doua inimi se mai vede;
când va arde-n sobă lemnul încrustat,
se va trezi oare frunza încă verde?
________________________________________________________________________________________________________________
Întoarcerea în amintiri
Sufletul târăşte o zdreanţă murdară
străbătând noroiul străzilor de toamnă;
răscolit de vântul negru dintr-o seară –
ce-adânc pătrunde bezna în orice rană.
Până aici ajunge ţipătul morţii
ca răsuflarea unui gând dureros:
Cineva, prin sita rară a nopţii,
lasă cuvintele s-ajungă la os.
Mă-ntorc în amintiri, în ninsori mai albe,
cuvântul lipeşte pe gânduri petale:
eram când raiul se plămădea din ape
şi veneam acasă pe o altă cale.